Valentina Ioniţă (38 de ani), fondatoarea brandului Legume de ţară, a fost unul dintre producătorii pentru care pandemia a fost, într-un fel, o oportunitate. A primit mai multe comenzi decât înainte de intrarea în starea de urgenţă. Clienţii au contactat-o doar online sau la telefon, după ce a închis pentru o vreme băcănia din Voluntari, din apropierea Bucureştiului. La „Băcănia cu poveşti“ vinde legume, mezeluri, lactate şi dulceţuri. Pe lângă Valentina, care coordonează afacerea, şi colega de la băcănie, care se ocupă de facturare şi vânzare în magazin, mai sunt implicaţi în producţie mama, tatăl şi fratele ei – care muncesc în grădina de legume din comuna Albota, judeţul Argeş –, soţul ei, IT-ist, care o ajută cu site-ul, şi un angajat – şoferul care livrează produsele, cu ajutorul unei maşini frigorifice, în Piteşti, Bucureşti şi Ilfov. În timpul stării de urgenţă, o dificultate a fost aprovizionarea cu mănuşi, dezinfectanţi şi măşti pentru livrator, căci el interacţiona cu toţi clienţii.   

 

„Am avut de lucru de trei ori mai mult faţă de perioada de dinainte de pandemie“, spune antreprenoarea. „Cea mai mare provocare a fost să-i ajutăm pe clienţii noi să înţeleagă care este modul nostru de lucru, pentru că mulţi se aşteptau să dea comanda, iar în ziua respectivă sau a doua zi să o şi primească.“ Legumele le culeg doar când vin comenzile, ca să nu se altereze. De aceea, le livrează în 48 sau 72 de ore de la solicitare. Unii clienţi, nemulţumiţi, mai anulau comenzile. „Eram supărată dacă nu reuşeam să-i livrez cuiva o comandă, nu neapărat că nu mai făceam eu încă o vânzare, ci pentru că omul chiar se baza pe noi“, explică ea.

 

Când s-a anunţat la televizor că sunt rafturi goale în magazine, oamenii s-au aprovizionat şi de la micii producători, deşi produsele lor au un termen de valabilitate mai mic. „Dacă în mod normal un client lua un coş de 150 de lei, în primele două săptămâni de pandemie, coşul mediu a ajuns la 300 de lei“, spune Valentina. „Au fost şi comenzi de 1.000 de lei pentru o singură familie. Nici de Paşte sau de Crăciun nu primeam aşa.“ 

 

Cu ani în urmă, au încheiat parteneriate cu alţi producători din ţară, aşa că livrează şi alte alimente pe lângă legumele din grădina lor. Făina, dulceţurile, puii şi curcanii au fost, de asemenea, la mare căutare. „Colaboratorul nostru a epuizat stocul de curcani“, spune Valentina. „A fost un moment în care am crezut că o să rămânem fără verdeţuri în grădină. Acum nu prea mai avem nimic, aşteptăm cultura de vară. Pe cea de primăvară – ceapa, spanacul, salata – am epuizat-o.“ 

 

 

Valentina, care are studii în marketing, şi familia ei au pornit afacerea în 2013, când fratele său, care lucra în construcţii, rămăsese fără serviciu, iar ea şi soţul aşteptau un copil şi se gândeau la calitatea mâncării pe care aveau să i-o ofere. „În 2013 am născut băieţelul. Practic are aceeaşi vârstă cu afacerea“, spune Valentina. „Primul an a fost de sacrificiu. Nu aveam studii în agricultură, tot ce ştiam era din vacanţele de vară petrecute la bunici. Ne-a fost destul de greu să găsim soiurile tradiţionale care să se potrivească pe terenul nostru.“ Firma au deschis-o în primăvara lui 2013, primele vânzări au fost în iunie sau iulie, prin Facebook şi telefon, iar în august au avut o invazie de omizi care le-a dat peste cap cultura de roşii. Din septembrie au lansat şi un site, iar de atunci au primit comenzi constant. 

 

S-ar fi asociat într-o cooperativă agricolă dacă ar fi găsit alţi agricultori în Argeş. „Nu prea se mai cultivă în zona noastră“, spune Valentina. Avantajele, la asociere, ar fi fost în ceea ce priveşte costurile, care s-ar fi împărţit: contabilitate, transport, ambalaje. „Una este să comanzi 100 de pungi de hârtie şi alta e să comanzi mai multe, altfel poţi negocia preţul. În plus, dacă ai o gamă mai largă de produse, şi clienţii apelează mai des la tine, ca să nu comande din mai multe părţi.“ Cooperativele atrag şi avantaje fiscale, potrivit Legii nr. 21/ 2019, precum scutiri de la plata unor impozite pe clădirile şi terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole. 

Sursa: Adevarul 

Intreg articolul poate fi citit aici!